UN LOC DE ODIHNĂ
"Toţi Paşii AA ne îndeamnă să acţionăm contrar poftelor noastre fireşti... ei toți ne reduc vanitatea. Când vine vorba de reducerea vanităţii, puţini Paşi sunt mai greu de făcut decât Pasul Cinci. Dar nu o să găsiţi nici un Pas mai necesar pentru abstinenţa de durată şi pacea sufletească, decât acesta."
După ce mi-am trecut pe hârtie toate defectele mele de
caracter, n-am fost dispus să vorbesc despre ele şi am decis că a sosit timpul să împart această sarcină cu altcineva. Trebuia să mărturisesc defectele acelea şi altcuiva. Citisem – şi mi se spusese – că nu-mi pot menţine abstinenţa decât dacă făceam asta. Pasul Cinci mi-a dat senzaţia că am nimerit la locul potrivit, iar atunci când îl practicam în viaţa mea de zi cu zi, mă făcea să fiu smerit şi senin. Era important să-mi mărturisesc defectele mele de caracter în ordinea în care au fost prezentate în Pasul Cinci: „lui Dumnezeu, nouă înşine şi altei ființe umane”. Odată ce I-am mărturisit lui Dumnezeu mai întâi, am putut să-mi mărturisesc mai uşor mie şi altei persoane. Aşa cum se descrie şi în parcurgerea Pasului, o senzaţie de contopire cu Dumnezeu şi cu aproapele meu m-a adus la un loc de odihnă unde am putut să mă pregătesc pentru ceilalţi Paşi, în vederea unei abstinenţe împlinite şi pline de sens.
Preluare de pe Prietenii lui Bill
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu