[AudioBook] Curs de Miracole – Capitolul 1
1. Miracolele nu au o ordine a dificultăţii. Unul nu e „mai greu” sau „mai mare” decât altul. Sunt toate la fel. Toate expresiile iubirii sunt maxime.
2. Miracolele ca atare nu contează. Singurul lucru ce contează e Sursa lor, care întrece cu mult orice evaluare.
3. Miracolele se produc firesc, ca expresii ale iubirii. Adevăratul miracol e iubirea care le inspiră. În acest sens, tot ce vine din iubire este un miracol.
4. Toate miracolele înseamnă viaţă, iar Dumnezeu e Dătătorul de viaţă. Vocea Lui te va îndruma foarte concret. Ţi se va spune tot ce e nevoie să ştii.
5. Miracolele sunt deprinderi şi trebuie să fie involuntare. Nu trebuie să fie sub control conştient. Miracolele selectate conştient pot fi dirijate greşit.
6. Miracolele sunt fireşti. Când nu se produc, ceva nu e în regulă.
7. Miracolele sunt dreptul fiecăruia, dar mai întâi e necesară o purificare.
8. Miracolele vindecă pentru că suplinesc o lipsă; sunt săvârşite de cei ce au temporar mai mult decât cei ce au temporar mai puţin.
9. Miracolele sunt un fel de schimb. Ca toate expresiile iubirii, mereu miraculoase în adevăratul sens, schimbul inversează legile fizice. Ele aduc mai multă iubire celui ce dă şi celui ce primeşte.
10. Utilizarea miracolelor ca spectacole pentru inducerea credinţei e o neînţelegere a rostului lor.
11. Rugăciunea este mijlocul de propagare al miracolelor. E un mijloc de comunicare al creatului cu Creatorul. Prin rugăciune iubirea se primeşte; prin miracole iubirea se exprimă.
12. Miracolele sunt gânduri. Gândurile pot reprezenta nivelul inferior sau trupesc al experienţei, sau nivelul superior sau spiritual al acesteia. Unul face fizicul; celălalt creează spiritualul.
13. Miracolele sunt totodată începuturi şi sfârşituri, modificând astfel ordinea temporală. Sunt întotdeauna afirmaţii ale renaşterii, care par să meargă înapoi, dar merg de fapt înainte. Ele desfac trecutul în prezent şi eliberează astfel viitorul.
14. Miracolele stau mărturie pentru adevăr. Ele sunt convingătoare pentru că se nasc din convingere. Fără convingere, degenerează în magie, care nu are minte şi este, de aceea, distructivă; sau, mai bine spus, utilizarea necreatoare a minţii.
15. Fiecare zi ar trebui închinată miracolelor. Rostul timpului e să îţi permită să înveţi cum să foloseşti timpul în mod constructiv. El este, aşadar, un instrument didactic şi un mijloc de-a atinge un scop. Timpul va înceta când nu va mai fi util la facilitarea învăţării.
16. Miracolele sunt mijloace didactice de-a demonstra că e la fel de fericit să dai, cât şi să primeşti. Ele sporesc simultan puterea celui care dă şi dau putere celui ce primeşte.
17. Miracolele transcend trupul. Sunt treceri subite în invizibil, departe de nivelul trupesc. Iată de ce vindecă.
18. Un miracol este un serviciu. E serviciul maxim pe care îl poţi face altuia. E un mod de-a-ţi iubi aproapele ca pe tine însuţi. Recunoşti simultan valoarea ta şi cea a aproapelui tău.
19. Miracolele fac minţile una în Dumnezeu. Ele depind de cooperare pentru că Fiimea e suma a tot ce a creat Dumnezeu. Prin urmare, miracolele reflectă legile veşniciei, nu ale timpului.
20. Miracolele retrezesc conştienţa că spiritul, nu trupul, e altarul adevărului. Tocmai recunoaşterea acestui lucru duce la puterea de vindecare a miracolului.
2. Miracolele ca atare nu contează. Singurul lucru ce contează e Sursa lor, care întrece cu mult orice evaluare.
3. Miracolele se produc firesc, ca expresii ale iubirii. Adevăratul miracol e iubirea care le inspiră. În acest sens, tot ce vine din iubire este un miracol.
4. Toate miracolele înseamnă viaţă, iar Dumnezeu e Dătătorul de viaţă. Vocea Lui te va îndruma foarte concret. Ţi se va spune tot ce e nevoie să ştii.
5. Miracolele sunt deprinderi şi trebuie să fie involuntare. Nu trebuie să fie sub control conştient. Miracolele selectate conştient pot fi dirijate greşit.
6. Miracolele sunt fireşti. Când nu se produc, ceva nu e în regulă.
7. Miracolele sunt dreptul fiecăruia, dar mai întâi e necesară o purificare.
8. Miracolele vindecă pentru că suplinesc o lipsă; sunt săvârşite de cei ce au temporar mai mult decât cei ce au temporar mai puţin.
9. Miracolele sunt un fel de schimb. Ca toate expresiile iubirii, mereu miraculoase în adevăratul sens, schimbul inversează legile fizice. Ele aduc mai multă iubire celui ce dă şi celui ce primeşte.
10. Utilizarea miracolelor ca spectacole pentru inducerea credinţei e o neînţelegere a rostului lor.
11. Rugăciunea este mijlocul de propagare al miracolelor. E un mijloc de comunicare al creatului cu Creatorul. Prin rugăciune iubirea se primeşte; prin miracole iubirea se exprimă.
12. Miracolele sunt gânduri. Gândurile pot reprezenta nivelul inferior sau trupesc al experienţei, sau nivelul superior sau spiritual al acesteia. Unul face fizicul; celălalt creează spiritualul.
13. Miracolele sunt totodată începuturi şi sfârşituri, modificând astfel ordinea temporală. Sunt întotdeauna afirmaţii ale renaşterii, care par să meargă înapoi, dar merg de fapt înainte. Ele desfac trecutul în prezent şi eliberează astfel viitorul.
14. Miracolele stau mărturie pentru adevăr. Ele sunt convingătoare pentru că se nasc din convingere. Fără convingere, degenerează în magie, care nu are minte şi este, de aceea, distructivă; sau, mai bine spus, utilizarea necreatoare a minţii.
15. Fiecare zi ar trebui închinată miracolelor. Rostul timpului e să îţi permită să înveţi cum să foloseşti timpul în mod constructiv. El este, aşadar, un instrument didactic şi un mijloc de-a atinge un scop. Timpul va înceta când nu va mai fi util la facilitarea învăţării.
16. Miracolele sunt mijloace didactice de-a demonstra că e la fel de fericit să dai, cât şi să primeşti. Ele sporesc simultan puterea celui care dă şi dau putere celui ce primeşte.
17. Miracolele transcend trupul. Sunt treceri subite în invizibil, departe de nivelul trupesc. Iată de ce vindecă.
18. Un miracol este un serviciu. E serviciul maxim pe care îl poţi face altuia. E un mod de-a-ţi iubi aproapele ca pe tine însuţi. Recunoşti simultan valoarea ta şi cea a aproapelui tău.
19. Miracolele fac minţile una în Dumnezeu. Ele depind de cooperare pentru că Fiimea e suma a tot ce a creat Dumnezeu. Prin urmare, miracolele reflectă legile veşniciei, nu ale timpului.
20. Miracolele retrezesc conştienţa că spiritul, nu trupul, e altarul adevărului. Tocmai recunoaşterea acestui lucru duce la puterea de vindecare a miracolului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu