<< Unii dintre noi ar putea sa fi luat decizia sa nu mai lasam oamenii să ne facă rău din nou. Putem merge pe "inghetarea sentimentelor", atunci când ne confruntăm cu durere emoțională. Sau putem pune capăt unei relații prima dată când ne simțim răniți. Sentimentele rănite fac parte din viață, relații și recuperare. Este de înțeles că nu mai vrem să simtim nici o durere. La un moment dat în viața noastră, este posibil să fi fost
copleșiti, zdrobiti sau opriti din drum de cantitatea de
durere pe care am resimtit-o. Este posibil să nu fi avut resursele necesare pentru a face față durerii sau să avem grijă de noi înșine. Asta a fost ieri. Astăzi nu trebuie să fim atât de speriati de durere. Aceasta nu trebuie să ne copleșească. Devenim suficient de puternici pentru a face față sentimentelor rănite. Si nu trebuie să ne mai victimizam, susținând că sentimentele rănite și suferința sunt tot ce există in viață. Avem
nevoie sa ne permitem noua înșine să ne simtim destul de vulnerabili
să ne simtim răniti, atunci când este cazul, și sa ne asumam
responsabilitatea pentru sentimentele noastre, pentru comportamente, și ceea ce
trebuie să facem este sa avem grijă de noi înșine. Nu trebuie să analizam sau să justificam sentimentele noastre. Avem nevoie să le simtim și sa încercam să nu le lasam sa controleze comportamentul nostru. Poate că durerea noastră ne arată că trebuie să stabilim limite; poate că ne arata ca ne indreptam intr-o directie gresita; poate că declanșează un proces profund de recuperare. Este in regula să ne simtim răniti; este in regula să plângem; este in regula să ne recuperam; este in regula sa trecem la sentimentul următor, atunci când vine timpul. Bunavointa și capacitatea noastră de a ne simti răniti va fi în cele din
urmă compensată de bunavointa și capacitatea de a simti bucuria de a trai. A fi în recuperare nu înseamnă imunitate la durere; înseamnă a învăța să avem o grijă iubitoare pentru noi înșine, atunci când suntem în durere.
Doar pentru azi:
Astăzi nu voi lovi pe la cei care imi provoacă durere. Imi voi simți emoțiile și imi voi asuma responsabilitatea pentru ele. Imi voi accepta sentimentele rănite, ca parte a relationarii cu alti oameni. Sunt dispus să ma predau durerii, asa cum ma predau si bucuriei de a trai. >>
Din cartea: Limbajul abandonării: The Language of Letting Go: Hazelden Meditation Series
Melody Beatie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu