BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


duminică, 26 martie 2017

IMPARTASIRE

DESPRE ”FUNDUL SACULUI”

<<In trecutul meu "glorios" de "băutor fruntaș" nu am conștientizat niciodată ca sunt la "fundul sacului” că am probleme, probleme grave, le consideram "accidente" care nu se vor mai repeta dar, se repetau mereu, cu o și mai mare forță distructivă. Fluviul ”accidentelor” continua, si degradarea mea fizică, psihică, spirituală o data cu ele. Sigur ca in ultimii ani de băut simțeam că ceva se întâmpla cu mine, că nu mai puteam controla băutul odată ce luam primul "păhărel" si evitam din toate puterile să-l mai iau (nu știam atunci că acel prim pahar declanșează alergia de necontrolat a următoarelor o sută) dar, îl luam mereu, si filmul se repeta.
Problemele mele create de alcool si de singurătate au fost mari, depresia si mai mare, le-am mărturisit de multe ori, nu mai revin.
Viața mea ar fi luat sfârșit, dacă nu ar fi existat un Dumnezeu care să aibă grijă de mine, a-L cărui plan era cu totul altul. Problema este că Dumnezeu mi-a dat puterea să nu consum nici un fel de băutură alcoolică(fără să-mi propun să nu mai beau) din 15 Aug. 2000, fără grup, până pe 20 Mai 2001cand a avut loc prima întâlnire a grupului pe care îl formasem, si de atunci până astăzi.
Am crezut că nu am ajuns niciodată la "fundul sacului", problemele mele erau de o cu totul altă natură si proveniență, credeam eu. Asta până când am făcut Pasul 1 așa cum trebuie, cu onestitate și realism. Atunci am descoperit că eram în ”sac” de foarte mulți ani.
La grup și în program, pe lângă abstinența continuă de care mă bucur, am mai învățat încă ceva, că oricâte cunoștințe aș avea despre alcoolism, despre psihologie si medicină , despre etică si morală, despre religie nu-mi sunt suficiente pentru a fi abstinent, pentru a rezolva situația critică in care mă aflam, dimpotrivă pot accentua părerea egocentristă că eu pot face totul.
Practicând programul AA s-a produs TREZIREA, s-a produs SCHIMBAREA.
Conștiența si nu cunoștințele sau conștiința produc schimbarea, conștienta omului care își vede propria moarte determină o schimbare de atitudine. Conștienta omului care știe că are nevoie de ajutor pentru a se salva din infern. Conștiența omului care știe că numai o Putere Superioara îl poate salva, un Dumnezeu așa cum i-L înțelege el îi va da sprijinul si ajutorul, că numai așa v-a putea ieși din "sacul" in care singur s-a băgat. Cred că atunci s-a produs acea trezire spirituală de care vorbim, atunci s-a produs cu adevărat schimbarea, si totul este minunat.
Atunci am scăpat de fricile care mă bântuiau, mai ales de frica pentru ziua de mâine, atunci am conștientizat că cineva m-a dus si mă va duce de mână, atâta timp cât voi face voia Lui si nu a mea. Iluminarea a venit de la El nu de la mine, si pentru asta sunt recunoscător, Atunci a început însănătoșirea!
Atunci când nu conștientizăm situația in care ne aflăm, riscăm să rămânem in continuare la”fundul sacului”, poate pentru totdeauna, mai mult, să rupem acel ”fund de sac” si să trecem dincolo de el, de unde nu mai există cale de întoarcere, demența alcoolică nu mai poate fi vindecată.
Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru trezirea care a produs-o, pentru șansă si ajutor, pentru puterea de a merge mai departe, pentru tot.
Doamne Ajuta!>>

C., Suceava

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu