RELATIA MEA CU TATA

Relatia cu tatal meu in cateva cuvinte:
In copilarie
imi aducea aminte foarte des ca am fost luat de la tigani pe un ciur de malai. Drept pentru care pleca cu saptamanile de acasa facandu-mi o mare bucurie. Era asa de bland si afectuos cu mine, iar mie imi era frica de el. Eram de-a dreptul ingrozit cand auzeam cheia in usa.
In adolescenta
mă incuraja tot timpul spunandu-mi ca nu am ambitie si ca toti copiii oamenilor sunt mai buni decat mine. Si nu doar atat, primeam si alte incurajari: "Tu să taci că numai prostii spui", "Nu esti in stare de nimic" sau "Mi-ai mâncat zilele" (tata are acum 86 de ani!).

In tinerete
am simtit sprijinul lui cand am divortat, sustinandu-ma si ridicandu-mi moralul: "Ce ai bă, plângi pentru o femeie?!"
La maturitate
mi-a dat un ultim sfat părintesc (era pe la 40 de ani!): "Daca mai bei te părăsește si asta!!!"

Acum, ajuns la bătrânețe, il aud spunandu-mi cu duiosie si poate un pic de tristete in glas: "Baiatul meu, L., nu mai dă si el un telefon."
(nota mea: L. este fratele meu!)

                                                              Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA