Citatul saptamanii

"Umilinţa este acceptarea noastră de către noi înşine."

Înainte credeam că umilinţa este pentru cei slabi. La şcoală, în afaceri, şi în viaţă, am fost învăţat să fiu competitiv şi să mă zbat ca să înving. Când eram beat, duceam acest lucru la nivelul următor, devenind agresiv şi căutând moduri de a-i domina pe ceilalţi - chiar dacă asta însemna să înşel, să fur şi să mint. Banii, avuţia şi faima - indiferent cum le obţineam - erau obiectivele mele, iar umilinţa nu era ceva ce aveam în vizor vreodată. Această alergare continuă după lucruri "exterioare", alimentată de boala alcoolismului, m-au pus în genunchi şi m-au adus în încăperile recuperării.

Când am devenit abstinent, am discutat mult despre predare, bunăvoinţă şi umilinţă. Egoul meu a luptat împotriva la tot, iar când încercam să capăt aceste trăsături de caracter, rebeliunea îmi sabota fiecare pas. Din fericire, am învăţat şi noi moduri de a înţelege aceste concepte. Am învăţat că atunci când cineva se predă, acesta "nu se mai luptă, lasă braţele jos şi se alătură echipei învingătoare". Şi atunci am învăţat adevărata definiţie a umilinţei.

Am învăţat că umilinţa nu înseamnă să gândesc mai rău despre mine, ci să mă gândesc mai puţin la mine. În timp ce lucram la Paşi, ajutându-i pe ceilalţi şi devenind mai apropriat de Puterea mea Superioară, am început să mă simt mai bine în pielea mea. Făcând inventarul moral de la Pasul Patru, apoi lucrând la Paşii Opt şi Nouă, mi-am iertat, în sfârşit greşelile din tinereţe. Am primit darul empatiei şi acceptării propriei mele persoane. Astăzi mă simt confortabil în pielea mea şi apreciez umilinţa ca un adevărat dar.

Sursa- Wisdom of The Rooms- Quote of the Week

Preluare de pe prietenii lui Bill