BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


luni, 2 august 2021

Programul îi ajută pe cei care se ajută singuri

După ce am făcut Pasul cinci, mulți dintre noi au fost îndrumați să plece acasă și să citească cele două paragrafe din Cartea Mare despre Pașii șase și șapte și apoi să facă pașii. Cine nu ar vrea să scape de acele defecte ale caracterului, mai ales după ce a vorbit despre ele în procesul de inventariere? Am descoperit o listă de durere și agonie care apoi a fost împărtășită cu o altă persoană și Dumnezeu. Desigur, am vrut să scăpăm de acele defecte de caracter și obiceiuri. Așa că ne-am rugat să ni se ia defectele și l-am rugat cu smerenie pe Dumnezeu pentru ajutor. 

Am crezut că am făcut pașii șase și șapte și asta a fost.

Apoi, pe drum, am început să avem aceleași dificultăți și probleme care decurg din aceleași defecte care ne-au chinuit înainte. Poate că nu le-am practicat sau nu le-am observat mult după ce am făcut pasul cinci, dar s-au întors cu o forță care ne-a speriat și ne-a surprins. Ne-am întors la sponsorul nostru și am spus că poate trebuia să mai facem un al patrulea și al cincilea pas. Simțeam și acționam foarte asemănător cu modurile în care obișnuiam să simțim și să acţionăm înainte. Ce ar trebui sa facem? Sau, poate, după ani în program, lucrurile păreau să se fi aplanat. Se pare că nu există aceeași scânteie veche, iar întâlnirile nu sunt la fel de interesante cum au fost odată. Ne-am dus într-un loc amorțit, acolo unde pare să fie puțină creștere și puține motive pentru schimbare. Putem explica de ce nu suntem complet pregătiți? De ce nu putem să cerem cu smerenie? Ce ne stă în cale?

Dacă sponsorul nostru este unul bun răspunde la asta cu Poate că nu al patrulea sau al cincilea pas trebuie repetat, dar este timpul să aruncăm o privire reală asupra celui de-al șaselea și al șaptelea. Mai degraba decât să învinovățim Programul și oamenii din el pentru platitudinea din viața noastră, poate că este timpul să întinerim procesul de creștere cu un salt către a începe lucrul la pașii şase şi şapte, amintindu-ne că Programul îi ajută pe cei care se ajută singuri. Programul funcționează pentru cei care îl înțeleg.


Posted by at
Labels:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)