odata ce incepem, nu ne mai putem opri

<< De unde ştiu că sunt alcoolic? 

Am aderat la Comunitatea AA, pentru că, în cele din urmă, am renunţat la eforturile de a ne controla modul de a bea. Să recunoaştem că băutul ne punea viaţa în pericol sau că nu vom mai putea bea niciodată erau gânduri pe care le detestam. Dar în AA, ni s-a spus că eram bolnavi. (De fapt, de ani de zile bănuiam noi aceasta!) Am descoperit că mulţi oameni sufereau din cauza aceloraşi sentimente de vinovăţie, de singurătate şi de deznădejde, ca şi noi. Am descoperit că aceste sentimente erau provocate de boala alcoolismului de care sufeream.
Am decis să încercăm să privim cinstit relaţia noastră cu alcoolul, ce anume a făcut el din noi. Iată câteva dintre întrebările la care am încercat să răspundem cu onestitate. Dacă am răspuns cu DA la 4 sau mai multe întrebări, însemna că eram în mare pericol din cauza băutului. 

1. Aţi încercat vreodată să renunţaţi la băutură pentru o săptămână sau mai mult, dar n-aţi reuşit decât câteva zile?
Cei mai mulţi dintre noi făceam tot felul de promisiuni, nouă înşine şi familiei, dar nu le ţineam. Mai târziu, printre AA, am auzit: „Încearcă doar să nu bei astăzi !” (dacă nu bei azi, n-ai cum să te îmbeţi azi.)

2. Vă doriţi ca oamenii să-şi vadă de treburile lor şi să nu se mai lege de faptul că beţi, să termine odată cu sfaturile?
În AA, nimeni nu dă sfaturi nimănui. Fiecare vorbeşte doar despre sine: cum a băut, în ce necazuri a intrat şi cum a încetat băutul. 

3. Aţi schimbat vreodată băutura, în speranţa că aşa nu vă veţi mai îmbăta ?
Noi am încercat în fel şi chip. Fie am diluat băuturile, fie am băut doar bere, fie am evitat cocktail-urile. Ori am făcut astfel încât să bem doar la sfârşit de săptămână. N-a existat combinaţie pe care să n-o încercăm. Şi totuşi, de cum beam ceva ce conţinea alcool, sfârşeam prin a ne îmbăta, mai devreme sau mai târziu.

4. Aţi simţit nevoia, în ultimul an, să beţi de dimineaţă, ca să vă treziţi?
Aveţi nevoie de băutură ca să începeţi o nouă zi sau ca să nu mai tremuraţi? E un semn sigur că dumneavoastră nu mai beţi „ca restul lumii”.

5. Îi invidiaţi pe cei care pot bea fără să aibă necazuri?
În felurite necazuri, cei mai mulţi dintre noi ne-am tot mirat de ce nu mai puteam face ca alţii: să bem sau să ne abţinem.

6. Aţi avut probleme legate de băutură în ultimul an?
Fiţi cinstit! Medicii spun că dacă cineva are probleme cu alcoolul şi continuă să bea, starea se va înrăutăţi – niciodată invers. După o vreme, omul va muri sau va ajunge internat pe viaţă. Singura speranţă care îi rămâne este să înceteze băutul!

7. Aveţi necazuri din cauza băutului?
Înainte de a face parte din AA, majoritatea dintre noi spuneam că bem din cauza problemelor şi a celor din familie. Nu înţelegeam că băutura agrava totul, că ea n-a rezolvat niciodată vreo problemă, în nici o situaţie.

8. Vi s-a întâmplat, la petreceri, să doriţi un „supliment” la băutură, pentru că ce s-a servit deja nu vă era destul?
Mulţi dintre noi ne cinsteam cu câteva păhărele încă de acasă, dacă ştiam că urma o petrecere de acest fel. Şi dacă nu ni se umplea paharul destul de des, plecam altundeva, unde puteam bea mai mult.

9. Vă spuneţi, în sinea dumneavoastră, că vă puteţi opri oricând, deşi tot vă îmbătaţi, în ciuda voinţei de a nu bea ?
Mulţi dintre noi ne amăgeam cu gândul că beam fiindcă aşa voiam. Abia în AA, am aflat că, odată ce începem, nu ne mai putem opri.

10. Aţi lipsit de la lucru sau de la şcoală din cauza băuturii?
Mulţi dintre noi recunoaştem acum că, de multe ori, ne scuzam prin telefon, că eram „bolnavi”, când de fapt eram fie mahmuri, fie în toiul unei beţii.

11. Vi se întâmplă „să se rupă filmul”?
Prin „ruperea filmului” înţelegem acele ore sau zile din care nu mai avem nici o urmă de amintire, din cauza băuturii. Când am venit la AA, am aflat că acesta era un semn sigur că beam ca alcoolicii.

12. Aţi simţit vreodată că viaţa dumneavoastră ar fi mai bună dacă nu aţi bea?
Mulţi dintre noi am început să bem pentru că băutura făcea ca viaţa să pară mai bună, cel puţin pentru un timp. La vremea intrării noastre în AA, ne simţeam prinşi ca într-o capcană: beam ca să trăim şi trăiam ca să bem, nimic altceva. Eram sătui de o asemenea viaţă. >>

Preluare de pe Prietenii lui Bill